Noţiuni generale despre dimensionare

Calcularea necesarului de căldură

În general, necesarul de căldură al unei locuinţe se calculează pe baza unui proiect elaborat de către un specialist în instalaţii de încălzire, şi are la bază o multitudine de elemente care se iau în calcul: zona climatică (regiunea) în care se află locuinţa, variaţiile sezoniere de temperatură, materialele din care este construită locuinţa (gradul de izolare termică a acesteia), aporturile de căldură (exterioare şi interioare) destinaţia locuinţei (spaţiu de locuit, depozit, birouri, restaurant, etc.), tipul de confort dorit şi nu în ultimul rând mărimea locuinţei (volumul de aer de încălzit).
Cu toate acestea folosind totusi, o serie de informaţii, vă puteţi realiza singuri un calcul estimativ al necesarului de căldură, pornind de la 2 principii, şi anume: alegerea zonei climatice în care se află locuinţa (stabilirea zonelor climatice a fost realizată statistic, prin măsurători meteorologice de-a lungul unei perioade mari de timp), alegerea coeficientului de necesar termic în watti / m3 de aer. Acesta a fost la rândul lui stabilit statistic, în funcţie de zona climatică şi tipul de locuinţă (spaţiu) de încălzit.

Astfel, necesarul de căldură se exprimă prin puterea termică a radiatoarelor (corpurilor de încălzire) exprimată în wati. Cum stabilim această putere?

Nr. watti = volum camera x W/m3

Exemplu 1: Pentru o cameră de apartament din Bucureşti (zona 2 climatică), cu o suprafaţă de 17 m2, necesarul termic va fi următorul: Nr. watti = 17m2 x 2,5m x 45W/m3 = 1912,5 W (unde 2,5m reprezintă înălţimea unei camere de apartament).

Exemplu 2: Pentru o cameră într-o vilă din Braşov (zona 4 climatică), cu o suprafaţă de 30 m2, necesarul termic va fi următorul: Nr. watti = 30m2 x 3m x 51W/m3 = 4590 W (unde 3,0 m reprezintă înălţimea unei camere în vilă).

Producerea de apă caldă se realizează instant, cu alte cuvinte pentru a avea apă caldă la dus şi la chiuvetă o centrală murală cu funcţionare pe gaz trebuie să consume echivalentul a 2,4mc de gaz pe oră astfel încât să poată prepara un debit de aproximativ 10 litri/minut.
Din această cauză puterea termică a centralei va fi dată de cele 2 condiţii care trebuiesc îndeplinite:

  • Puterea termică necesară pentru încălzire;
  • Puterea termică necesară pentru preparare apă caldă menajeră.

Din aceste condiţii rezultă că se va alege centrala a cărei putere va asigura valoarea mai mare.
Nu se cumulează puterile deoarece în momentul preparării apei calde menajere funcţia de încălzire a apartamentului este oprită automat pe toată perioada folosirii robinetului de apă caldă.

Pe timp de iarnă centrala funcţionează conform comenzilor date de termostatul de ambianţă însă atunci când se foloşeste robinetul de apă caldă de la obiectele sanitare, centrala va începe prepararea ACM şi oprirea funcţiei de încălzire. Aceasta înseamană că centrala este cu funcţionare prioritară pe ACM. După terminarea duşului, funcţia de încălzire este reluată automat fără a fi resimţită micşorearea temperaturii aerului ambiental.